Doar unul din zece romani se declara total de acord ca locul de munca actual ii ofera un venit ridicat sau ÅŸanse mari de promovare.

Potrivit studiului Atitudini fata de munca in Romania, lansat joi, 11 decembrie 2008, de Fundatia Soros, perceptia romanilor fata de locul de munca pe care il au in prezent este marcata de atributele siguranta ÅŸi utilitate sociala, dar venituri scazute ÅŸi ÅŸanse mici de promovare.

„Aparitia pe primul loc a nevoii relativ la siguranta locului de munca nu este deloc suprinzatoare, data fiind experienta relativ recenta a disponibilizarilor masive din companiile foste de stat sau privatizate” – explica sociologul Mircea Comsa, co-autor al studiului.

Analizand distanta dintre real si ideal, in privinta caracteristicilor locului de munca, 78% dintre persoanele ocupate au declarat ca prefera intr-o masura foarte mare un loc de munca sigur, dar doar 38% sunt de parere ca locul lor de munca actual este foarte sigur; 68% spun ca este foarte important ca un loc de munca sa ofere un venit ridicat, dar doar 10% sunt total de acord ca locul lor de munca le asigura un astfel de venit.

Prin urmare, cel putin 40% dintre persoanele ocupate se afla in situatia in care nevoia lor de siguranta nu este indeplinita; ÅŸi mai multi (58%) sunt in situatia in care locul de munca nu le ofera venituri pe masura dorintelor. De asemenea, distanta dintre ideal ÅŸi real este de 32% in cazul caracteristicii ÅŸanse de promovare, 21% in cazul caracteristicii munca interesanta ÅŸi sub 10% in cazul celorlalte caracteristici.

Romanii ar prefera intr-o masura semnificativ mai mare sa lucreze pentru altcineva (63%), mai degraba decat pe cont propriu (30%), respectiv sa lucreze intr-o firma mare (54%) in defavoarea uneia mici (28%). De asemenea, jumatate din populatia adulta ar dori sa lucreze pentru o firma de stat (51%), doar 37% preferand o firma privata.

Datele cercetarii arata ca, in realitate, majoritatea persoanelor ocupate (88%) lucreaza in calitate de angajati ai altcuiva ÅŸi doar o mica parte (12%) sunt patroni sau lucreaza pe cont propriu. Ceva mai mult de jumatate dintre aceste persoane lucreaza intr-o firma mare (peste 50 de angajati), iar restul in firme mici (maximum 50 de angajati). O treime dintre romani lucreaza in firme de stat ÅŸi doua treimi in firme private (mai mult de doua treimi dintre aceÅŸtia lucreaza in firme private cu capital romanesc, restul cu capital mixt sau strain).

Majoritatea angajatilor din Romania se declara satisfacuti de locul de munca. Astfel, 13% spun ca sunt complet multumiti de locul de munca, 18% foarte multumiti, 47% destul de multumiti ÅŸi doar 16% declara ca sunt nici multumiti, nici nemultumiti (restul de 6% sunt nemultumiti). Din totalul celor care se declara complet sau foarte multumiti de locul de munca, barbatii au un grad de satisfactie ceva mai mare comparativ cu femeile, satisfactia tinde sa creasca pe masura ce creÅŸte varsta, nivelul de educatie ÅŸi clasa sociala, este maxima in cazul patronilor (58% sunt foarte sau complet multumiti de locul lor de munca) ÅŸi ceva peste medie in BucureÅŸti.
Comparativ cu celelalte tari, Romania se situeaza undeva la coada clasamentului, alaturi de alte tari foste comuniste (Slovenia, Ungaria, Burgaria, Cehia), dar ÅŸi de Japonia sau Franta.

DeÅŸi cei care lucreaza in sectorul privat romanesc stau cel mai mult la locul de munca (9 ore ÅŸi 20 de minute, in medie), ei se bucura de mai multa flexibilitate, atat in ceea ce priveÅŸte stabilirea programului de lucru, cat ÅŸi in ceea ce priveÅŸte modul de organizare a zilei de lucru, fiindu-le destul de uÅŸor sa iÅŸi rezolve o problema personala in timpul programului de lucru.

La cealalta extrema se afla angajatii de la stat, care stau cel mai putin la locul de munca (8 ore si 47 minute), dar care au mai putina flexibilitate in stabilirea programului de lucru ÅŸi mai multe dificultati in a pleca de la locul de munca pentru a rezolva probleme personale.
Angajatii institutiilor private cu capital mixt sau strain se afla intre cele doua grupuri de mai sus, din ambele puncte de vedere.

Mai mult de jumatate din persoanele ocupate (53%) declara ca li se intampla des sa se intoarca foarte obosite de la locul de munca. Procentul este mai mare in cazul celor care lucreaza in institutii private romaneÅŸti (57%) ÅŸi mai scazut in cazul celor care lucreaza in institutii de stat (doar 47%).

Comparativ cu alte tari, Romania ocupa o pozitie fruntaÅŸa (locul 4 din 33 de tari) in ceea ce priveÅŸte procentul de angajati care se intorc des foarte obositi de la munca.
In ceea ce priveste insa rata de participare a populatiei ocupate la programe de pregatire profesionala, cu un procent de 25% Romania se afla - in context international - pe pozitia 28 din 33 de tari.

Datele cercetarii arata si ca venitul mediu al femeilor este mai mic fata de venitul mediu al barbatilor. Mai exact, venitul mediu al femeilor angajate in sectorul de stat este de 85% din venitul mediu al barbatilor, iar in sectorul privat venitul mediu al femeilor este de 79% din cel al barbatilor.

Aproximativ 16% din populatia ocupata a Romaniei declara ca, in ultimul an, fie a lucrat fara carte de munca, fie a avut in cartea de munca un salariu mai mic decat cel real, fie s-a confruntat cu ambele situatii.

Rezultatele sugereaza ca ÅŸansele ca o persoana sa se afle in una din cele doua situatii de mai sus cresc daca acea persoana se afla la inceputul carierei (lipsa de experienta in negocierea cu angajatorii este dublata de reticenta angajatorilor in a angaja persoane lipsite de experienta, ceea ce ii poate face pe angajatori mai curajoÅŸi in a oferi solutii „alternative”), daca are un nivel de educatie scazut (caz in care are mai putin de oferit angajatorului) sau daca locuieÅŸte in mediul rural (unde lipsa locurilor de munca il poate face pe angajat sa accepte conditiile impuse de angajator).

Autorii studiului remarca faptul ca ambele situatii sunt cel mai des intalnite in BucureÅŸti: 14% lucreaza fara carte de munca, in timp ce 18% primesc un salariu mai mare decat cel trecut in cartea de munca.

Firmele private cu capital romanesc par a fi mai predispuse catre cele doua tipuri de comportamente: 14% din angajatii acestora lucreaza fara a avea carte de munca, iar 18% lucreaza pentru un salariu mai mic decat cel real in cartea de munca.

Aproximativ 5% din angajatii de la stat declara ca ÅŸi ei s-au aflat intr-una din aceste situatii in ultimul an, „ceea ce este oarecum surprinzator, deoarece pentru firmele de stat ar trebui ca acest procent sa fie zero”, spune sociologul Claudiu Tufis, co-autor al studiului.

Studiul “Atitudini fata de munca in Romania” se bazeaza pe rezultatele a doua sondaje de opinie, realizate in perioada 4-24 mai 2008. Primul sondaj, cu un esantion de 2.400 persoane, este reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei (in varsta de 18 ani si peste), avand o marja de eroare de ±2%. Al doilea sondaj, cu un esantion de 1.000 persoane, este reprezentativ pentru populatia roma din Romania (in varsta de 18 ani si peste), avand o marja de eroare de ±3%. 

Pentru ambele sondaje culegerea ÅŸi introducerea datelor au fost asigurate de The Gallup Organization Romania.

Elaborarea instrumentelor de cercetare (eÅŸantionul, chestionarul), prelucrarea statistica ÅŸi analiza datelor au fost realizate de echipa proiectului: Mircea ComÅŸa, Cosima RughiniÅŸ, Claudiu TufiÅŸ, Ovidiu Voicu (Manager Program, Fundatia Soros).

Studiul este disponibil integral pe pagina de internet a Fundatiei Soros Romania.