Romania nu a iesit inca din starea de societate de oameni preponderent nemultumiti. Potrivit Barometrului de Opinie Publica - lansat astazi, 6 decembrie 2007, de Fundatia Soros Romania - in ultimii zece ani, in mod constant, ponderea celor nemultumiti de propriul trai a fost cu cel putin 19 procente mai mare decat ponderea celor multumiti.
Editia finala a Barometrului de Opinie Publica este una consacrata schimbarilor, producerii de date pentru analiza comparativa in timp, prin raportare la anii 1998-2007.

„Romanul mediu nu este nemultumit pentru ca asa ii este firea, ci pentru ca economic lucrurile merg prost, starea de sanatate a populatiei este precara si pentru ca institutiile statului nu fac exceptie de la regula mersului prost", spune sociologul Dumitru Sandu, unul dintre autorii studiului. In acelasi timp insa, „avem la nivelul Uniunii Europene cea mai ridicata pondere de nemultumiti optimisti, de oameni care spun ca traiesc prost, dar spera ca o vor duce mai bine daca nu in anul viitor, cel putin peste cinci ani". De pilda, sondajul din luna octombrie 2007 arata ca 33% dintre romani cred ca anul viitor vor trai mai bine, 3% mult mai bine, 33% la fel, 15% mai prost si 2% mult mai prost.

Potrivit datelor comparative, directia schimbarilor inregistrate in Romania nu a fost niciodata multumitoare la nivel social. Raspunsurile primite in ultimii 10 ani la intrebarea „Apreciati ca directia in care se indreapta tara este buna/gresita?" indica faptul ca in anii 1999-2000 directia a fost contrara asteptarilor populatiei, iar dupa 2000 a inregistrat un trend pozitiv in perceptia publica, insa cu perioade de dezamagire in 2002, primavara anului 2006 si toamna aceasta (2007).

Studiul arata si ca satisfactia fata de viata a fost sistematic mai mare in rural decat in urban pana in 2002-2003. Ulterior, raportul se inverseaza. Orasenii devin mai multumiti decat satenii. In privinta proiectelor de viata pe termen scurt, rezultatele studiului arata ca, in toamna anului 2007, 20% dintre romani aveau in plan ca in urmatorii doi-trei ani sa construiasca sau sa cumpere o casa. Este clar ca a avea o casa „cum trebuie" a devenit aspiratia majora a romanilor. Pentru 14% dintre romani principala aspiratie este sa aiba o firma proprie, iar pentru 12% sa plece la lucru in strainatate.

Saracia a cunoscut o descrestere accentuata dupa anul 2000, pe fondul cresterii economice. Astfel, de la „recordul" de 8 milioane persoane in saracie absoluta in 2000, Romania a reusit sa ajunga la aproximativ 3 milioane in 2006. „Totusi, in 2007, Romania are o rata a saraciei (absolute) inca deosebit de mare in context european, comparabila doar cu unele tari din fosta Uniune Sovietica", atrage atentia sociologul Manuela Stanculescu, co-autor al acestei editii a BOP. In nord-estul Romaniei (Moldova) rata saraciei absolute atinge inca 35%, fata de 10% in Bucuresti. In mediul rural este inca de 22% fata de 7% in mediul urban.

Increderea in justitie se mentine constant in banda negativa, de puternica neincredere. La inceput de ciclu electoral, populatia crede mai mult in justitie (sau in promisiuni electorale legate de justitie), insa la sfarsit de ciclu electoral neincrederea redevine foarte puternica.

Increderea in guvern, marcata de ciclurile electorale, este in descrestere aproape continua din 2001 pana in 2007, cu o cadere abrupta in perioada guvernarii Radu Vasile, cu o refacere spectaculoasa la inceputul guvernarii Adrian Nastase si cu o slaba revenire la inceputul guvernarii Tariceanu. Cea mai intensa preocupare pentru ineficienta guvernarii in combaterea coruptiei se inregistreaza in perioada guvernarii PSD, 2001-2004. Urmeaza o intrerupere de aproape doi ani (2005-2006), dupa care, in 2007, nemultumirea fata de ineficienta guvernului de a reduce coruptia revine in prim-plan.

O mare parte a cetatenilor - aproape 70% - considera ca nu are competentele necesare pentru a participa la viata politica, iar un procent si mai mare (80%) considera ca sistemul politic nu poate fi influentat de cetatenii obisnuiti. „Aceste cifre semnifica o ruptura profunda intre politic/institutiile politice si majoritatea cetatenilor, ruptura deloc favorabila construirii unei culturi politice democratice si participative", spune sociologul Mircea Comsa, co-autor al BOP.

In general, aproximativ jumatate dintre respondenti apreciaza ca viata lor este influentata de hotararile importante luate de politic (la nivel national sau local), dar mult mai putini (12-16%) cred ca pot influenta aceste decizii.
In prezent, majoritatea respondentilor (in jur de 80%) apreciaza ca numarul parlamentarilor este prea mare; ponderea celor care considera acest lucru pare sa fi crescut dupa anul 2001. In 2007 Parlamentul unicameral este preferat de 42% dintre cetateni, iar cel bicameral de 30%. Tot in prezent, aproximativ cate o treime din total populatie este fie pentru un sistem format din doua partide care sa alterneze la putere, fie pentru unul format din trei partide sau mai multe. Preferinta pentru un sistem format din doar doua partide pare sa fi scazut usor in timp.

In sprijinul unei reforme electorale calitative, aproximativ 60% dintre romani cred ca solutia ar fi adoptarea sistemului de vot uninominal in locul celui pe liste. In urma introducerii votului uninominal oamenii se asteapta la anumite schimbari pozitive: 53% spera sa creasca nivelul de interes al „alesilor" (parlamentari, consilieri locali) pentru problemele alegatorilor; 44% cred ca astfel alesii vor putea fi mai mult controlati de cetateni; 38% apreciaza ca partidele se vor dezvolta mai bine la nivel local. In viziunea unei parti a populatiei sunt posibile si efecte negative precum imposibilitatea persoanelor fara resurse financiare de a candida: 33% considera ca vor putea candida doar cei cu bani.

Atributiile si relatiile dintre principalele puteri ale statului constituie o directie de reforma cel putin la fel de importanta. La modul general, jumatate din populatie isi doreste un presedinte mai puternic, un sfert considera ca Parlamentul ar trebui sa aiba mai multa putere si mult mai putini acorda acest statut primului-ministru. Concret, mai mult de jumatate dintre cetateni sunt de parere ca presedintele ar trebui sa poata sa demita Parlamentul. Dintre acestia, cei mai multi apreciaza ca prerogativa ar trebui sa poata fi exercitata doar in conditii clar precizate.
Atunci cand se ajunge la un blocaj in relatia dintre Parlament si presedinte, preferintele populatiei sunt relativ egal impartite. In 2007, fata de 2002, se constata o tendinta de scadere a optiunii pentru presedinte (in 2002, 50% considerau ca presedintele ar trebui sa poata dizolva Parlamentul, fata de 36% in 2007).

Echipa care a proiectat instrumentele metodologice (esantionul, chestionarul) si a realizat raportul BOP octombrie 2007 este alcatuita din: Gabriel Badescu, Mircea Comsa, Dumitru Sandu, Manuela Stanculescu, Ovidiu Voicu (manager de proiect).
Ancheta de teren pentru editia octombrie 2007 a Barometrului de Opinie Publica a fost realizata in perioada 10 - 22 octombrie 2007, pe un esantion de 2000 persoane de 18 ani si peste, reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei. Marja de eroare este de ± 2,2%, pentru un nivel de incredere de 95%. Culegerea si introducerea datelor pentru BOP octombrie 2007 au fost asigurate de The Gallup Organization Romania. Controlul culegerii datelor a fost coordonat de AB Research Group.

Puteti consulta studiul in integralitate aici.