Peste o treime dintre gospodariile tarii, adica aproximativ doua milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat in strainatate dupa 1989, arata studiul Locuirea temporara in strainatate. Migratia economica a romanilor, publicat astazi de Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD). La nivel de individ, ponderea persoanelor de 18-59 ani care au lucrat in strainatate dupa 1989 este de 12%. Intensitatea fenomenului s-a accentuat in special dupa anul 2002, o data cu liberalizarea circulatiei in spatiul Schengen pentru romani. in prezent, fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de aproximativ trei ori mai intens decat in 2002.
Moldova, Muntenia si Oltenia sunt regiunile istorice in care emigrarea temporara pentru munca prevaleaza asupra plecarilor temporare de tip turism-vizita, mai frecvente in Banat, Transilvania, Dobrogea si Bucuresti. „Moldova devine principalul rezervor de emigrare. Lucrurile se intampla ca si cum fluxul secular de la Moldova spre Banat, Brasov si Bucuresti ar fi fost intrerupt la inceputul anilor `90 pentru a se muta, dupa 2001, spre Italia", declara prof. Dumitru Sandu, sociolog, coordonatorul stiintific al cercetarii.
Constructiile, pentru barbati (98% au muncit cel putin o data in acest domeniu), munca menajera, pentru femei (88%), si agricultura (72% barbati si 28% femei) sunt principalele domenii de ocupare ale romanilor in strainatate. Practica ilegala a unei ocupatii este deosebit de ridicata in cazul ocuparii menajere si al ocuparii agricole in tara de destinatie. „Modelul dominant este cel in care migrantul in cautare de loc de munca are deja o ruda la destinatie. Aceasta ii „aranjeaza", de cele mai multe ori clandestin, ilegal, un loc de munca rudei din tara", afirma Dumitru Sandu. Ponderea celor care au muncit clandestin este in crestere, de la 34% in perioada 1990-1995 la 53% dupa 2001.
In acest moment, Italia si Spania sunt principalele destinatii ale romanilor care muncesc in strainatate. in ultimii cinci ani, 50% dintre plecarile la lucru in strainatate au fost in Italia, iar 25% in Spania.
Statisticile neoficiale arata ca in Italia sunt aproximativ un milion de romani. Liderii asociatiilor romanilor spun ca sunt peste un milion si jumatate. Perceptia romanilor de acolo despre ei insisi este ca sunt „cu milioanele... peste tot in jurul Romei auzi vorbindu-se romaneste. Iar la Torino nici nu mai spun, acolo o sa devenim majoritari. in rest in fiecare oras din Italia, e imposibil sa nu gasesti romani"(migrant, 28 ani). Dintre acestia doar aproximativ 300.000 au acte oficiale (permessi di soggiorno anuali sau permanenti).
Munca in strainatate reprezinta o sursa importanta de venit pentru o parte insemnata a populatiei. in prezent, una din zece gospodarii romanesti beneficiaza de venituri din migratia internationala. Gospodariile cu migranti au un numar mai mare de bunuri de lunga durata comparativ cu gospodariile ce au acelasi profil socio-economic, dar fara experienta de migratie.
La nivel national, circa 10% din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii cinci ani de zile este realizat cu ajutorul veniturilor din migratia internationala. in ceea ce priveste tipul cheltuielilor - cele mai importante sunt investitiile in locuinta (extindere/modernizare, dar si constructie sau cumparare), urmate de cumparare de bunuri electrocasnice, masini si alte bunuri de lunga durata. Activitatile productive finantate cu bani din migratie sunt diferite in functie de mediul rezidential - in mediul rural banii sunt investiti in principal in activitati de tip agricol, pe cand in mediul urban banii sunt investiti in alte tipuri de afaceri.
Persoanele care au lucrat in strainatate au un profil atitudinal specific: sunt mai critici in ceea ce priveste situatia din Romania, dar in acelasi timp sunt mai optimisti in ceea ce priveste viitorul. Ei vin cu aspiratii superioare, care favorizeaza atat critica sociala asupra starii localitatii in care traiesc, cat si critica asupra starii sociale actuale din Romania. De asemenea, persoanele care nu au lucrat in strainatate, dar care au de gand sa plece la lucru in afara, sunt cele mai nemultumite de localitate si de tara. Optimismul dinamic - nemultumire fata de prezent si incredere in viitor - este specific celor cu intentie de migratie si celor din gospodariile cu migranti. La polul opus, pesimismul cronic - este rau si va fi si mai rau - apare mai ales in gospodariile lipsite de experienta de migratie.
Datele de sondaj releva ca principalele consecinte negative ale migratiei temporare pentru munca sunt cele care se rasfrang asupra familiei, in perceptia respondentilor. Aproape jumatate (46%) dintre cei care sunt de parere ca este un lucru rau ca oamenii pleaca la munca in strainatate isi argumenteaza opinia prin afirmatii legate de viata de familie. Departarea fata de familie, echivalenta cu un anumit nivel de deprivare in sfera nevoilor de afectivitate este cea mai mentionata consecinta negativa a plecarii la munca in strainatate (35%). in aceeasi categorie de mentiuni mai pot fi adaugate afirmatiile despre „dezbinarea familiei" (9% din mentiunile de consecinte negative) si „suferinta celor care raman acasa" (1%).
Pentru detalii suplimentare va rugam sa ne contactati.
Mirela Rus - Manager de Comunicare (mrus at soros.ro)
Go to top
Straini de Bucuresti
Dezbaterea Imigratie si dezvoltare
